Pericle al lui Shakespeare cu actori japonezi

A fost pentru prima data cand am reusit sa fiu in sala cand se juca o piesa cu actori niponi. Stiu, e rusinos pentru o tipa care invata limba Tarii Soarelui Rasare de 9 ani insa m-am dus cu inima plina de bucurie pentru ca mi se indeplinea o dorinta veche.

La intrare, primul punct negativ. Al organizarii romanesti, evident. Desi in toate anunturile (primite pe e-mail, gasite pe metropotam.ro,etc.) scria ca studentii au intrare gratuita in limita locurilor disponibile, evident ca nu s-a intamplat asa. Prin urmare, ne-am luat noi trei bilete frumusel si ne-am asezat la coada. Primul punct pozitiv a fost doamna de la intrare care ne-a zambit extrem de frumos si ne-a zis "Vizionare placuta". Nu stiu cat timp a trecut de cand am intalnit asa personaje amabile la teatru/posta/banca...

Sala nu a fost plina insa jumatate dintre spectatori erau japonezi, lucru care m-a facut sa ma imaginez la ei pe taram. Piesa e clasica, intriga deja cunoscuta. Fascinante au fost decorul si coloana sonora (doi muzicanti au fost pe scena pe tot parcursul piesei, purtandu-ne departe, departe in sunete nemaiintalnite pe meleaguri mioritice).

Ce a fost cu adevarat... zgarcit, a fost supratitrarea. Noroc ca stiu limba, altfel nu as fi inteles jumatate din dialog. Lipseau parti intregi din text... si nu inteleg de ce.

All in all, I liked it! Merita oricand sa mergeti sa vedeti o piesa jucata de japonezi. Sunt profesionisti, sunt haiosi, sunt altfel decat noi!