Post Faust

Alex: si opinia ta?? tii spectatorii sa astepte
Marmotzik Ral: o sa scriu candva...
Marmotzik Ral: o sa scriu ca mi-am pierdut capul, ca am pasit in acelasi ritm, ca era soare si frumos, ca am cautat locuri in pizzeriile situate asa sic pe trotuarul pietonal, ca m-am speriat, ca Paleologu a stat langa noi, ca am coborat in iad si m-am intors...

Sibiul a fost cum il stiam - porumbei in Piata Mare (chiar si o vrabiuta se balacea simpatica in fantanile arteziene), sarut pe Podul Minciunilor, maretie in Biserica Evanghelica... Un weekend cu Aman, Grigorescu, Iser, Stefan Luchian dar si cu Rubens in acel Bruckenthal care ma coloreaza timid de fiecare data.

Iar Faust... ei bine a fost mai mult, mai bine, mai infiorator decat ma asteptam. Peste 100 actori intr-o hala a groazei, a nebuniei, a Iadului. Si am impresia ca momentul de maxima intensitate a fost cand intreaga sala a intrat in spatele scenei, intr-un spatiu al dezmatului, al diavolescului, al sangelui, al mortii. Nu, nu... Faust nu se poate descrie. Trebuie sa fii acolo, sa fii Faust (sau dracul), sa fii absorbit ca el.

Sibiu si Faust

Mi-e drag Sibiul de cand ma stiu. Cu podul sau, cu strazi inguste, cu adieri sasesti. Am vrut sa-l revad cand am implinit 20 ani dar imprejurarile au facut ca dorinta sa fie amanata. Cam cu 2 luni... si iata ca maine merg sa vad Faust, in regia lui Silviu Purcarete. Ce spun ziarele despre asta? Sa aruncam o privire!

În jumătate de oră după ce se pun în vânzare, biletele pentru spectacolul ”Faust” în regia lui Silviu Purcărete sunt deja rezervate. La ultima reprezentaţie, în parcarea fabricii Simerom, unde se joacă această montare, se puteau vedea maşini din toată ţara. Se poate vorbi despre unul dintre acele fenomene care se înscriu în ceea ce noi am tot sperat să avem, respectiv turism cultural.
Sunt oameni care au venit să vadă „Faust” de mai multe ori, fiindcă spectacolul lui Purcărete este mai mult decât un eveniment teatral, este un eveniment de viaţă, de genul celor pe care le povesteşti familiei şi prietenilor şi după câţiva ani -”Când am fost eu la Sibiu să văd «Faust»...”
Gandul, 03 aprilie 2008

“Cele mai importante evenimente sunt durerea, moartea, iubirea. Dincolo de ele sunt exerciţii de stil mai mult sau mai puţin reuşite. Imi plac textele supra cărora timpul a lucrat. In Faust de Goethe putem găsi aproape tot repertoriul problematic al fiinţei umane”
Silviu Purcărete, regizor
eurosibiu

Mega-productia Teatrului National „Radu Stanca ", spectacolul „Faust " regizat de Silviu Purcarete, l-a facut curios pe ministrul culturii, Theodor Paleologu, care a auzit numai laude la adresa spectacolului. Şi va veni la Sibiu sa il vada. Ministrul Teodor Paleologu este asteptat la Hala Balanta sambata seara, de la ora 19:00.

Sibiul.ro

Mai e atat de mult pana dimineata...

Statia care iti poarta numele

Taxi. Madrid. As vrea sa fiu...

Orbire, iubire, intunecime

Chirila m-a facut, din nou, sa tremur. Cum sa transpui asa usor asa frumos asa fragil imperfectiunile relatiei?

Iubita mea, cat esti de frumoasa, acolo sus, pe Muntele Luminii. Un glob de clestar esti, iubita mea. Nici o imperfectiune, lumina nu poate zabovi, caci aluneca pe deasupra ta, atat de frageda si marmoreana ti-e pielea, iubito. Alerg, iubita mea, catre tine. Doamne, cat esti de frumoasa in zorii diminetii. Ce binecuvantare sa te am, iubita mea. Din tine se reflecta toata minunea lumii.

(...)

Se face dimineata, nu, nu ma-nseala vazul... iubito, esti crapata, lumina face umbre cand iti atinge trupul... Ce vrei sa spui cu asta? Iti e crapat clestarul, lumina te tradeaza... Iubite, inceteaza... esti langa mine-acuma... lumina nu conteaza... Dar cand veneam spre tine erai un vis in spatiu care-ncerca sa curga, dar nu-l lasa difuzia... Erai perfecta toata... Tu intrupai iluzia... Clestarul mi-e crapat, dar eu a ta sunt, iata... Noi ne iubim, iubite, si depasim lumina... astupa-mi crapatura... repara-mi stralucirea...

Te parasesc, iubito, nu suntem impreuna, nu pot sa-ti sufar umbra, nu vreau sa-ti dau alt nume... Ce cruda-i despartirea, de-abia-i urcat pe Munte... Fii blestemat, Iubite... Sa-ti iasa coborarea si sa-ti gasesti si drumul pana in Satul Negru de unde ai venit... Dar te blestem, odata ajuns, sa-ntorci privirea, sa-mi vezi din nou clestarul, perfect si stralucirea... In tine sa renasca ghemul ce te-a starnit sa vii odata aici... si sa te pui pe drum indragostit si palid... si pana-n varf sa urci si iar sa-mi vezi greseala si umbrele, Tristetea... si-asa pentru ca nu ai vrut sa depasesti Lumina... asa, Iubitul meu, sa-ti vezi tu Batranetea... de mii de ori sa urci pana cand orb vei fi... prea orb ca sa mai vezi, prea orb sa poti Iubi.

Intregul articol poate fi citit aici.

Paste fericit!

Iepuras incarcat cu zambete, oua rosii, cozonaci, inimi calde si lumina!

Acum, maine, intotdeauna?

Si scriu despre dorul de mare, despre un medalion cu Jerry, despre Egoistul si cum vreau sa-mi pastrez paleta de culori.
Nu-i o primavara obisnuita. In general primaverile au un iz de dragoste si de libertate si de nou (da, ma cam repet dar temele sunt universale :P)... dar aprilie 2009 e mai mult. E-o cascada de zambete chiar daca dardai de frig, e o mangaiere demult asteptata, e o explozie de... mine si de sentimente.

Incepe CNSC2009!!

Ok,ok, respiram adanc si zambim. Ora 00.35. Peste exact 09 ore si 25 minute incepe totul. PR, online, oameni misto, conversatii, invatare, studenti.
Am emotii.